|
Structura compozitionala: 4 capitole fiecare incepe
cu descrierea Humulestiului:
Cartea este un roman in devenire. Atmosfera de epopee este
data de peisajul general al Humulestiului, invaluit intr-o aura de basm si de faptul ca
personajele reprezinta tipuri umane: mama universala, taranul conservator, batranul
intelept.....
Opera este moderna prin maniera scrierii; intamplarile nu
sunt relatate in ordine cronologica, ci asa cum fluxul amintirii le aduce in
memorie.
Selectarea evenimentelor constitue momente de referinta in
formarea eroului. Pentru Nica Invatatura este rostul vietii lui iar amintirile
sunt legate de scoala.
Prima varsta a lui Nica este prezentata in cap II. Copilul
cunoaste cu uimire lumea inconjuratoare avand un univers foarte limitat: casa
parinteasca.
Mama este vazuta ca o zeitate ocrotitoare iar viata pentru erou este un prilej continuu de
bucurie.
A doua etapa apartine experientelor personale. (scaldatul,
furatul cireselor, pupaza din tei) Intamplarile se sfarsesc prin esec pentru ca Nica
invata din toate cate ceva. Aceasta etapa se incheie cu un celebru portret scris in
maniera ironica: " ... o bucata de huma insufletita din Humulesti care nici frumos
pana la 20 de ani, nici cu minte pana la 30 de ani si nici bogat pana la 40 de ani nu m-am
facut."
A III-a etapa : Scoala din Humulesti in care el incearca prima
durere legata de luarea la oaste a invatatorului. Aici el intelege ca lumea nu e numai un
prilej de joc si bucurie.
Scoala din Brosteni il scapa pe Nica de ochiul atent al
mamei, el face primul pacat: distruge cocioaba Irinucai si intelege ca pentru fapta este
si pedeapsa. In aceasta fapta jocul a deveni negativ, malefic pentru ca a pricinui
nenorocire.
Scoala din Falticeni il prezinta pe Nica adolescent. El isi
judeca ironic colegii si profii. El se raporteaza la ceilalti cu un sentiment de multumire,
pentru ca e mai ager la minte si intelege mai repede. Profii sunt ridiculizati pentru
viciile lor ( Popa Buliga), colegii deasemenea ( Nica Oslobanul - lacomie,
zgarcenie; Trasnea- prostie....). Aici Nica nu mai este copil. In fata lui se ivesc alte
bucurii. El
cauta sa fie in compania frumoasei hangite si ajunge mereu la clacile si sezatorile din
Humulesti oricat ar fi gerul de aspru.
Partea a IV-a il prezinta pe Nica in pragul
maturitatii.
El a lasat in urma poznele copilariei si nebunia adolescentei, a inceput sa pretuiasca pe
oamenii si traditiile lor. El e legat de parinti si nu ar vrea sa-i paraseasca. A ajuns sa
pretuiasca tot ce inseamna Humulesti si sa se teme de lumea necunoscuta dinaintea
sa.
Personajele reprezentative:
Smaranda Creanga- portretul generic al
mamei,
conservatoare prin respectul fata de traditii (alungatul norilor cu toporul in
pamant,...) dar si dornica de inoire prin constientizarea rolului invataturii in viata lui
Nica. Ea este in stare sa toarca in furca pentru a-l da pe Nica la
invatatura,
citeste impreuna cu el la ceaslov... Il mustra cu blandete dar si lasa sa greseasca pentru a
intelege singur binele si raul, este neinduplecata in hotararea de al trimite pe Nica la
invatatura. De-a lungul cartii Smaranda evolueaza de la femeia tanara fericita sa-i
povesteasca barbatului poznele copiilor, aparent suparata de nazdraveiile
lor, la fiinta
coplesita de greutatile vietii care nu mai are rabdare sa-l convinga pe fiu si deaceea il
cheama pe barbatul ei in ajutor. Drumul parcurs este evidentiat si prin schimbarea numelui
din Nica in Ioane.
Stefan a Petrei. El este tipul taranului conservator
multumit cu rostul lui si care ar dori ca fiul sa-l urmeze sa fie gospodar si om la casa
lui; dispretuieste profund scoala si pe slujitorii ei iar depre invatatura stie ca a fost
unul care s-a dus la Paris bou si s-a intors vaca si deasemenea ca daca ar invata toti
carte nu ar mai avea cine sa ne traga ciubotele. Si el evolueaza de la taranul vesel si
multumit ca poate oferii copiilor un trai imbelsugat pana la batranul aspru ros de grija
zilei de maine. Si cand accepta plecarea lui Nica la scoala o face cu gandul ca va fi un
ajutor pentru fratii mai mici.
Bunicul David Creanga. El e vocea inteleapta a
traditiei,
el stie ca invatatura e cea mai depret valoare, ca ea poate aduce bunatate unui om
harnic.Datorita lui, Stefan P se induplica sa-l trimita pe Nica la
invatatura.
Alte personaje le gasiti in dictionarul de
personaje:(:-) Mos
Chiopec Ciubotarul- batranul pus pe glume; Matusa Mariuca- zgarcenie. Mos Luca Batranul
ridicol. Toate personajele din opera lui Creanga sunt personaje universale
luate din
universul satului romanesc. Personajele sunt tipuri umane.
Sursele Umorului:
|
