PROFILAXIA ENDOCARDITEI BACTERIENE LA COPIL-Recomandari si scheme actuale

<body topmargin=0 leftmargin=0 marginheight=0 marginwidth=0> <table cellpadding=0 cellspacing=0 border=0><tr> <td valign="top" colspan=2 height=110 BGCOLOR="#666699" TEXT="#080000" bgproperties="fixed" background="04600840erlcjm.gif"> <div> <FONT SIZE="5" COLOR="#FFFFFF" FACE="Arial" ><B>1999, VOL 2, Nr 3-4</B></FONT><B>     |     </B><A HREF="index.htm" TARGET="_top" TITLE="The Prahova Journal of Pediatrics"><U><B>home</B></U></A></div> <div> <A HREF="id28.htm" TARGET="_top" TITLE="Efecte cardiovasculare ale medicatiei an"><U>Efecte cardiovasculare ale medicatiei antiastmatice</U></A>   |   <A HREF="id29.htm" TARGET="_top" TITLE="Imunomodulatorul LUIVAC in tratamentul W"><U>Imunomodulatorul LUIVAC in tratamentul Wheezingului Recurent- Partea 1</U></A>   |   <A HREF="id27.htm" TARGET="_top" TITLE="MANIFESTARI CARDIACE IN SCLEROZA TUBEROA"><U>MANIFESTARI CARDIACE IN SCLEROZA TUBEROASA </U></A>   |   <B>PROFILAXIA ENDOCARDITEI BACTERIENE LA COPIL-Recomandari si scheme actuale</B>   |   <A HREF="id25.htm" TARGET="_top" TITLE="SARCINA IN ADOLESCENTA NASTEREA LA VARS"><U>SARCINA IN ADOLESCENTA – </U></A>   |   <A HREF="id26.htm" TARGET="_top" TITLE="PREVALENTA ALEGIEI CUTANATE LA COPIII DE"><U>PREVALENTA ALEGIEI CUTANATE LA COPIII DE 9-10 ANI DIN 2 ORASE DIN ROMANIA: PLOIESTI SI TIRGU MURES </U></A></div> <div> <A HREF="id26.htm" TARGET="_top" TITLE="PREVALENTA ALEGIEI CUTANATE LA COPIII DE"><U>PREVALENTA ALEGIEI CUTANATE LA COPIII DE 9-10 ANI DIN 2 ORASE DIN ROMANIA: PLOIESTI SI TIRGU MURES </U></A>   |   <Sequence Link: Not on sequence>   |   <Sequence Link: Not on sequence>   |   <Sequence Link: Not on sequence>   |   <Sequence Link: Not on sequence>   |   <Sequence Link: Not on sequence></div> <div> </div> </td> </tr><tr> <td valign="top" width=190 BGCOLOR="#CCCCFF" TEXT="#080000" background="04011c00egdysm.gif"> <div> <B><IMG SRC="090adad0.gif" border=0 width="173" height="173" ALIGN="BOTTOM" HSPACE="0" VSPACE="0"></B></div> </td> <td valign="top" height=370 BGCOLOR="#FFFFFF" TEXT="#080000"> <div> <B>PROFILAXIA ENDOCARDITEI BACTERIENE LA COPIL-recomandari si scheme actuale</B></div> <bR> <div> <I><B>Prof.Dr. Florea Iordãchescu, Dr.Doru Dumbravã</B></I><FONT SIZE="2" COLOR="#000000" FACE="Arial" ><I><B>,</B></I></FONT></div> <div> <I><B>Dr.Roxana Romaº</B></I></div> <div> <I><B>Clinica de Pediatrie</B></I></div> <div> <I><B>Spitalul Clinic de Copii “Marie S.Curie” - Bucureºti</B></I></div> <bR> <div> <B>     </B></div> <div> <I><B>Rezumat</B></I><B>:</B><FONT SIZE="2" COLOR="#000000" FACE="Arial CE" > Endocardita bacterianã este o afecþiune gravã, cu potenþial letal, al cãrei tratament complex, de lungã duratã ºi scump poate fi evitat prin cunoaºterea ºi aplicarea profilaxiei ei. In articol sunt prezentate anomaliile cardiace cu risc crescut de endocarditã, procedurile diagnostice ºi terapeutice care necesitã profilaxie, ca ºi antibioticele recomandate, conform ultimelor protocoale ale Academiei Americane de Cardiologie (cuvinte-cheie: <I>endocarditã bacterianã, profilaxie antibioticã).</I></FONT></div> <div> <I>     </I><I><B>Summary:</B></I><I> </I>Bacterial endocarditis is a potentially life-threatening condition. Its long, complex and expensive treatment can be avoided by knowing how to prevent it. Here are presented high-risk cardiac conditions, procedures requiring prophylaxis and antibiotic regimens recommended by the American Heart Association (key words: <I>bacterial endocarditis, antibiotic prophylaxis).</I></div> <bR> <div>      </div> <bR> <div> In ciuda progreselor înregistrate în antibioterapie ºi în chirurgia cardiacã, endocardita bacterianã rãmâne o afecþiune gravã, cu potenþial letal, a cãrei frecvenþã poate creºte ca urmare a îmbunãtãþirii speranþei de viaþã la pacienþii cu cardiopatii congenitale. Incidenþa sa este de 1,35 ‰ annual, mai ridicatã la copiii cu malformaþii cardiace complexe; ea este de 0,95-1,65 ‰ pentru cardiopatiile congenitale necorectate ºi scade la 0,2 ‰ dupã corecþie<FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >2</FONT>. Mortalitatea globalã este de 11-27 %. Gravitatea endocarditei bacteriene, ca ºi costul mare al diagnosticãrii ºi tratãrii ei (înlocuirea vulvarã devine necesarã în 25 % cazuri, antibioterapia intrevenoasã dureazã minimum 4 sãptãmâni) impun ºi justificã o profilaxie riguroasã.</div> <div>      Afecþiunea este determinatã de infectarea cu bacterii sau fungi a unor structuri cardiace susceptibile (de obicei anormale), dupã bacteriemie. Procesul inflamator al endocardului intereseazã cel mai frecvent valvele (naturale sau protezate), apoi endocardul septal, cel parietal ºi dispozitive diverse ca petece (patch-uri), tuburi anastomotice sistemicopulmonare, catetere i.v.</div> <div>      Au fost realizate modele experimentale la ºoarece. Riscul de grefã bacterianã pare sã depindã de volumul inoculului bacterian, de virulenþa suºei ºi de teren (cardiopatie congenitalã, imunosupresie). Proliferarea bacterianã localã începe la 2 ore dupã bacteriemie tranzitorie. Beneficiul anticipat al profilaxiei antibiotice depinde de anomalia cardiacã existentã ºi de manevra efectuatã. Anumite cardiopatii au un grad mai mare de risc de endocarditã, la fel, riscul bacteriemiei variazã cu procedura medicalã efectuatã, aceasta influenþând ºi agentul bacterian implicat.</div> <div>      E<FONT SIZE="2" COLOR="#000000" FACE="Arial CE" >ficacitatea antibioprofilaxiei este legatã de acþiunea bactericidã a nivelelor serice ridicate în momentul bacteriemiei ºi cel puþin încã 6 ore dupã aceea, pentru a elimina atât germenii circulanþi, cât ºi pe cei deja fixaþi pe valvã. Cu cât inoculul bacterian este mai important, cu atât concentraþia inhibitorie a antibioticului trebuie prelungitã. Astfel, dupã tipul procedurii efectuate, profilaxia va consta într-o dozã unicã sau dublã. In sfârºit, concentraþia sericã maximã trebuind a fi atinsã la 2 ore dupã bacteriemie, este necesar ca antibioticul sã fie administrat cu puþin timp înainte de procedurã, practic în ora care o precedã</FONT><FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >2</FONT>.</div> <div> <FONT SIZE="2" COLOR="#000000" FACE="Arial" >     </FONT><B>Agenþii bacterieni</B> dovediþi a fi cel mai frecvent implicaþi în producerea endocarditei bacteriene (80-90% din cazuri) sunt<FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >3</FONT><FONT SIZE="2" COLOR="#000000" FACE="Arial" >:</FONT></div> <div> <I>Streptococcus      </I>- grupul viridans (<FONT SIZE="2" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >a</FONT><FONT SIZE="2" COLOR="#000000" FACE="Arial CE" >- hemolitic) de origine dentarã (S.mitis, mutans, sanguis,salivarius) </FONT><FONT SIZE="2" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >®</FONT> <B>50 - 60%</B> din cazuri),</div> <div> <I>        </I><FONT SIZE="2" COLOR="#000000" FACE="Arial CE" >- din grupul D de origine digestivã: Enterococcus faecalis, E. facium  </FONT><FONT SIZE="2" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >®</FONT> 1<B>0%</B> din cazuri,</div> <div> <B>Staphylococcus    - aureus</B></div> <div>  - epidermidis (alb)</div> <div> <FONT SIZE="2" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >®</FONT> incidenþã în creºtere: <FONT SIZE="2" COLOR="#000000" FACE="Arial" ><B>20 - 40 %</B></FONT> din cazuri: porþile de intrare sunt cutanatã, iatrogenã (cateter central), i.v. (la toxicomani)</div> <div> <I> Alþii</I><FONT SIZE="2" COLOR="#000000" FACE="Arial" > (rari): pneumococ, H. influenzae, bacili Gram-negativ, fungi (Candida, Aspergillus)</FONT></div> <div> <B>Anomalii cardiace:</B></div> <div> Se clasificã în trei categorii<FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >1</FONT>: cu risc înalt (leziuni cu flux sanguin cu vitezã mare, material intracardiac), cu risc moderat ºi cu risc neglijabil, pentru ultima categorie neefectuându-se profilaxie.</div> <div> <B>Risc neglijabil</B></div> <div> DSA tip<I> ostium secundum,</I> izolat</div> <div> Peste 6 luni de la rezolvarea chirurgicalã fãrã leziuni reziduale a unui DSA tip ostium secundum închis fãrã “patch”, a PCA sau a unui DSV (încã discutabil pentru DSV)</div> <div> <FONT SIZE="2" COLOR="#000000" FACE="Arial" >PVM </FONT><I>fãrã </I>regurgitare mitralã ºi <I>fãrã </I>valve îngroºate</div> <div> Sufluri cardiace inocente</div> <div> Pacemaker/defibrilator cardiac</div> <div> Istoric de bypass coronarian izolat, de boalã Kawasaki <I>fãrã </I>disfuncþie valvularã rezidualã ºi de RAA  <I>fãrã</I> valvulopatie rezidualã, care nu mai face profilaxia recidivelor.</div> <div> <B>Risc înalt</B></div> <div> Purtãtorii de proteze vulvare (inclusiv protezele biologice ºi hemogrefele)</div> <div> Istoric de endocarditã bacterianã (chiar fãrã boalã cardiacã structuralã rezidualã)</div> <div> Cardiopatii cianogene complexe</div> <div> Sunturi sistemico-pulmonare chirurgicale</div> <div> <B>Risc moderat</B></div> <div> Toate cardiopatiile congenitale care n<FONT SIZE="2" COLOR="#000000" FACE="Arial CE" >u se încadreazã în categoria risc înalt sau neglijabil (ca: PCA, DSV, DSA ostium primum, bicuspidie aorticã, coarctaþie aorticã)</FONT></div> <div>       Valvulopatii congenitale (chiar rezolvate chirurgical) sau dobândite</div> <div>       PVM cu regurgitare sau cu valve mixomatoase/în<FONT SIZE="2" COLOR="#000000" FACE="Arial CE" >groºate</FONT></div> <div>       CMHO</div> <div>      Tabelul I prezintã procedurile diagnostice ºi terapeutice în care se recomandã efectuarea profilaxiei endocarditei bacteriene. Dupã cum se poate observa, nu sunt incluse, pentru cã în mod normal nu trebuie sã constituie factori generatori de bacteriemie: nutriþia parenteralã totalã, PEV în general, ºunturile ventriculo-cave ºi ventriculo-peritoneale, cateterismul cardiac, ºunturile arteriovenoase pentru hemodializã, dializã peritonealã, etc.</div> <bR> <bR> <div>      Tabel I</div> <div> <TABLE BORDER="2" CELLPADDING="1" CELLSPACING="1" WIDTH="580" BORDERCOLORLIGHT="#C0C0C0" BORDERCOLORDARK="#808080" FRAME="BOX" RULES="COLS" ALIGN="BOTTOM" HSPACE="0" VSPACE="0" > <tR> <tD VALIGN=TOP BGCOLOR=#FFFF00 HEIGHT= 16 WIDTH="311"><div> Proceduri</div> </tD> <tD VALIGN=TOP BGCOLOR=#FFFF00 WIDTH="254"><div> Recomandãri profilaxie</div> </tD> </tR> </TABLE></div> <div>  Proceduri stomatologice</div> <div> <TABLE BORDER="2" CELLPADDING="1" CELLSPACING="1" WIDTH="580" BORDERCOLORLIGHT="#C0C0C0" BORDERCOLORDARK="#808080" FRAME="BOX" RULES="COLS" ALIGN="BOTTOM" HSPACE="0" VSPACE="0" > <tR> <tD VALIGN=TOP BGCOLOR=#FFFF00 HEIGHT= 147 ><NOBR><div> Proceduri stomatologice cu sângerare ca:</div> <div> extracþii</div> <div> proceduri periodontale</div> <div> implanturi</div> <div> chirurgie endodonticã</div> <div> anestezie intraligamentarã</div> <div> Proceduri stomatologice fãrã sângerare ca:</div> <div> plombe</div> <div> anestezie nonintraligamentarã localã</div> </NOBR></tD> <tD VALIGN=TOP BGCOLOR=#FFFF00 WIDTH="251"><div> DA</div> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <div> NU</div> <bR> <bR> </tD> </tR> </TABLE></div> <div> <B> Tract respirator</B></div> <div> <TABLE BORDER="2" CELLPADDING="1" CELLSPACING="1" WIDTH="579" BORDERCOLORLIGHT="#C0C0C0" BORDERCOLORDARK="#808080" FRAME="BOX" RULES="COLS" ALIGN="BOTTOM" HSPACE="0" VSPACE="0" > <tR> <tD VALIGN=TOP BGCOLOR=#FFFF00 HEIGHT= 112 ><NOBR><div> Chirurgie la nivelul mucoasei respiratorii</div> <div> (inclusiv adenoidectomie/amigdalectomie)</div> <div> Bronhoscopie cu bronhoscop rigid</div> <div> Bronhoscopie cu endoscop flexibil,cu/fãrã</div> <div> biopsie</div> <div> Intubaþie endotrahealã</div> <div> Timpanostomie cu inserþie tuburi aeratoare</div> </NOBR></tD> <tD VALIGN=TOP BGCOLOR=#FFFF00><NOBR><div> DA</div> <bR> <bR> <div> Pacienþii cu risc înalt: OPTIONAL</div> <div> Alþii: NU</div> <div> NU</div> </NOBR></tD> </tR> </TABLE></div> <div>  <B>Tract gastrointestinal</B></div> <div> <TABLE BORDER="2" CELLPADDING="1" CELLSPACING="1" WIDTH="580" BORDERCOLORLIGHT="#C0C0C0" BORDERCOLORDARK="#808080" FRAME="BOX" RULES="COLS" ALIGN="BOTTOM" HSPACE="0" VSPACE="0" > <tR> <tD VALIGN=TOP BGCOLOR=#FFFF00 HEIGHT= 80 ><NOBR><div> Scleroterapie/dilataþii esofagiene</div> <div> Chirurgia tractului biliar</div> <div> Chirurgie la nivelul mucoasei intestinale</div> <div> Endoscopie cu/fãrã biopsie</div> <div> Ecocardiografie transesofagianã</div> </NOBR></tD> <tD VALIGN=TOP BGCOLOR=#FFFF00 WIDTH="252"><div> Risc înalt: DA</div> <div> Risc moderat: OPTIONAL</div> <bR> <div> Risc înalt: OPTIONAL</div> <div> Alþii: NU</div> </tD> </tR> </TABLE></div> <div>  <B>Tract genitourinar</B></div> <div> <TABLE BORDER="2" CELLPADDING="1" CELLSPACING="1" WIDTH="579" BORDERCOLORLIGHT="#C0C0C0" BORDERCOLORDARK="#808080" FRAME="BOX" RULES="ALL" ALIGN="BOTTOM" HSPACE="0" VSPACE="0" > <tR> <tD VALIGN=TOP BGCOLOR=#FFFF00 HEIGHT= 145 WIDTH="312"><div> Chirurgia prostatei</div> <div> Dilataþii uretrã</div> <div> Citoscopie</div> <bR> <div> <I>In prezenta infecþiei:</I></div> <div> Cateterism uretral</div> <div> Chirurgia tractului urinar</div> <div> Dilataþie cervicalã, chiuretaj uterin; avort terapeutic; sterilizare; inserþie/îndepãrtare dispozitive intrauterine</div> </tD> <tD VALIGN=TOP BGCOLOR=#FFFF00 WIDTH="252"><bR> <div> DA</div> <bR> <bR> <div> + Terapie conform ABG</div> </tD> </tR> <tR> <tD VALIGN=TOP BGCOLOR=#FFFF00 HEIGHT= 147 WIDTH="312"><div> Histerectomie pe cale vaginalã</div> <div> Naºtere pe cale vaginalã</div> <div> Cezarianã</div> <bR> <div> <I>Fãrã infecþi</I><FONT SIZE="2" COLOR="#000000" FACE="Arial" ><I>e:</I></FONT></div> <div> Cateterism uretral</div> <div> Dilataþie cervicalã, chiuretaj uterin, avort terapeutic; sterilizare; inserþie/ îndepãrtare dispozitive intrauterine</div> <bR> </tD> <tD VALIGN=TOP BGCOLOR=#FFFF00 WIDTH="252"><div> Risc înalt: OPTIONAL</div> <div> Alþii NU</div> <bR> <bR> <div> NU</div> </tD> </tR> </TABLE></div> <div>                     </div> <div>      </div> <div>      In tabelul II sunt sumarizate schemele de profilaxie antibioticã, conform ultimelor recomandãri (1997) ale Asociaþiei Americane de Cardiologie<FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >1</FONT><FONT SIZE="2" COLOR="#000000" FACE="Arial" >.</FONT></div> <bR> <div>      Tabel II</div> <div> <TABLE BORDER="2" CELLPADDING="1" CELLSPACING="1" WIDTH="579" BORDERCOLORLIGHT="#C0C0C0" BORDERCOLORDARK="#808080" FRAME="BOX" RULES="COLS" ALIGN="BOTTOM" HSPACE="0" VSPACE="0" > <tR> <tD VALIGN=TOP BGCOLOR=#FFFF00 HEIGHT= 16 WIDTH="272"><div> Proceduri/situaþii</div> </tD> <tD VALIGN=TOP BGCOLOR=#FFFF00 WIDTH="292"><div> Recomandãri schemã antibiotice</div> </tD> </tR> </TABLE></div> <div>  <FONT SIZE="2" COLOR="#000000" FACE="Arial CE" ><B>Proceduri stomatologice, tract respirator ºi esofag</B></FONT></div> <div> <TABLE BORDER="2" CELLPADDING="1" CELLSPACING="1" WIDTH="580" BORDERCOLORLIGHT="#C0C0C0" BORDERCOLORDARK="#808080" FRAME="BOX" RULES="ALL" ALIGN="BOTTOM" HSPACE="0" VSPACE="0" > <tR> <tD VALIGN=TOP BGCOLOR=#FFFF00 HEIGHT= 33 WIDTH="271"><div> Schemã standard</div> </tD> <tD VALIGN=TOP BGCOLOR=#FFFF00 WIDTH="294"><div> <B>Amoxicilinã</B> 50 mg/kg p.o. cu 1 orã<FONT SIZE="2" COLOR="#000000" FACE="Arial" > înaintea procedurii</FONT></div> </tD> </tR> <tR> <tD VALIGN=TOP BGCOLOR=#FFFF00 HEIGHT= 259 ><NOBR><div> Nu primeºte medicaþia p.o.</div> <bR> <div> Alergie la penicilinã</div> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <div> Alergie la penicilinã ºi nu primeºte p.o.</div> <bR> <bR> <bR> </NOBR></tD> <tD VALIGN=TOP BGCOLOR=#FFFF00 WIDTH="294"><div> <B>Ampicilinã</B><FONT SIZE="2" COLOR="#000000" FACE="Arial" > 50 mg/kg i.m./i.v.cu 30 minute înaintea procedurii</FONT></div> <div> <B>Clindamicinã</B><FONT SIZE="2" COLOR="#000000" FACE="Arial" > 20 mg/kg p.o. sau</FONT></div> <div> <B>Claritromicinã</B><FONT SIZE="2" COLOR="#000000" FACE="Arial" > 15mg/kg p.o. sau</FONT></div> <div> <B>Azitromicinã</B><FONT SIZE="2" COLOR="#000000" FACE="Arial" > 15 mg/kg  p.o. sau</FONT></div> <div> Pt.cei care nu au dezvoltat o reacþie imediatã localã sau sistemicã la penicilinã (urticarie, angioedem sau anafilaxie):</div> <div> <B>Cefalexin </B>sau <B>Cefadroxil </B>50 mg/kg p.o.</div> <bR> <div> cu o orã înaintea procedurii</div> <div> <B>Clindamicinã</B><FONT SIZE="2" COLOR="#000000" FACE="Arial" > 20 mg/kg i.v. sau</FONT></div> <div> Pt.<FONT SIZE="2" COLOR="#000000" FACE="Arial CE" >cei care tolereazã cefalosporinele (vezi mai sus):</FONT></div> <div> Cefazolin 25 mg/kg i.m./i.v.</div> <div> cu 30 minute înaintea procedurii</div> </tD> </tR> </TABLE></div> <div> Proceduri tract gastrointestinal (fãrã esofag) ºi genitourinar</div> <div> <TABLE BORDER="2" CELLPADDING="1" CELLSPACING="1" WIDTH="580" BORDERCOLORLIGHT="#C0C0C0" BORDERCOLORDARK="#808080" FRAME="BOX" RULES="COLS" ALIGN="BOTTOM" HSPACE="0" VSPACE="0" > <tR> <tD VALIGN=TOP BGCOLOR=#FFFF00 HEIGHT= 227 ><NOBR><div> Pacienþi cu risc înalt</div> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <div> Pacienþi cu risc înalt alergici la penicilinã</div> <bR> <bR> <div> Pacienþii cu risc moderat</div> <bR> <bR> <bR> <div> Pacienþii cu risc moderat alergici la penicilinã</div> </NOBR></tD> <tD VALIGN=TOP BGCOLOR=#FFFF00 WIDTH="293"><div> <B>Ampicilinã</B><FONT SIZE="2" COLOR="#000000" FACE="Arial" > 50 mg/kg + </FONT><B>Gentamicinã</B><FONT SIZE="2" COLOR="#000000" FACE="Arial" > 1,5mg/kg (max 120mg) i.m./i.v. cu 30 min. înaintea procedurii</FONT></div> <div> +</div> <div> <B>Ampicilinã</B><FONT SIZE="2" COLOR="#000000" FACE="Arial" > 25 mg/kg i.m./i.v. sau</FONT></div> <div> <B>Amoxicilinã</B> 25 mg/kg p.o. la 6 ore dupã</div> <div> <B>Van</B><FONT SIZE="2" COLOR="#000000" FACE="Arial CE" ><B>comicinã </B></FONT>20 mg/kg i.v. (în 1-2 ore) +</div> <div> <B>Gentamicinã</B> 1,5 mg/kg (max. 120 mg) i.m./i.v. - infuzia sã se termine cu 30 min.înaintea procedurii</div> <div> <B>Amoxicilinã</B> 50 mg/kg p.p. cu 1 orã înaintea procedurii sau</div> <div> <B>Ampicilinã</B><FONT SIZE="2" COLOR="#000000" FACE="Arial" > 50 mg/kg i.m./i.v. cu 30 minute înaintea procedurii</FONT></div> <div> <B>Vancomicinã </B>20 mg/kg i.v. (în 1-2 ore) - infuzia sã se termine cu 30 min. înaintea procedurii</div> </tD> </tR> </TABLE></div> <bR> <bR> <div> <I>Situaþii speciale:</I></div> <div>      Pacienþilor care primesc antibiotice pentru alte motive (penicilinã pentru profilaxia RAA, de exemplu) trebuie sã li se administreze un agent dintr-o clasã diferitã de antibiotice (streptococul viridans este probabil deja rezistent la amoxicilinã).</div> <div>      Cei cu risc de endocarditã supuºi intervenþiilor chirurgicale septice (pe þesuturi infectate) trebuie sã primeascã profilaxie þintitã, împotriva celor mai probabili patogeni.</div> <div>      Pacienþii cu risc de endocarditã supuºi operaþiilor pe cord deschis trebuie sã primeascã profilaxie împotriva stafilococului, cu un agent antibacterian eficient pe germenii specifici spitalului respectiv. Primitorii de transplant cardiac se încadreazã la grupa de risc moderat.</div> <div> <I>     </I></div> <div> <I>     Comentarii:</I></div> <div> <I>     </I><FONT SIZE="2" COLOR="#000000" FACE="Arial CE" >Miºcarea dozei de amoxicilinã, absenþa dozei secunde - la 6 ore postprocedurã -, ca ºi înlocuirea eritromicinei în schemele orale sunt cele mai semnificative modificãri faþã de recomandãrile anterioare.</FONT></div> <bR> <div> <I>     Alte mãsuri preventive:</I></div> <div>      O profilaxie eficientã a endocarditei bacteriene include educaþia familiei, a copilului dacã este destul de mare, ca ºi informarea la zi a medicului de familie ºi stomatologului curant. Igiena bucodentarã riguroasã este indispensabilã pentru cã endocardita  bacterianã poate apãrea ºi în urma unei bacteriemii spontane determinatã de infecþii gingivoparodontale; ea cuprinde periajul dentar de mai multe ori pe zi, aportul de fluor, reducerea consumului de dulciuri ºi controlul stomatologic regulat, cel puþin anual.</div> <bR> <div>      Prezentãm în încheiere câteva exemple de endocarditã bacterianã întâlnitã în practica medicalã personalã<FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >2</FONT><FONT SIZE="2" COLOR="#000000" FACE="Arial" >:</FONT></div> <bR> <div> D.M., sex M, 10 ani - TMV corectatã cu regurgitare tricuspidianã; în urma unei extracþii dentare efectuatã fãrã profilaxie antibioticã, dezvoltã endocarditã bacterianã: vegetaþie pe faþa artrialã a valvei septale tricuspidiene, vizibilã ecocardiografic în incidenþã apicalã 4 camere.</div> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <div>  V E Z I  DESEN</div> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <div> N.R.,<FONT SIZE="2" COLOR="#000000" FACE="Arial CE" > sex F, 1 an - DSV tip outlet cu banding de arterã pulmonarã;    endocarditã pe faþa ventricularã (care “priveºte” ºuntul) a valvei septale tricuspidiene (aceeaºi incidenþã ecocardiograficã).</FONT></div> <div>      </div> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <div> V E Z I   DESEN</div> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <div> T.C., sex M, 1 an - <FONT SIZE="2" COLOR="#000000" FACE="Arial CE" >hipertrofie biventricularã (tezaurizmozã?) ºi regurgitare mitralã; vegetaþie pe faþa artrialã a valvei mitrale anterioare în incidenþa parasternalã longitudinalã ºi 4 camere.</FONT></div> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <div> V E Z I   DESEN</div> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <div> P.C., sex F, 3 ani - endocarditã pe faþa artrialã a valvei septale tricuspidiene cu regurgitare tricuspidianã (incidenþã subcostalã 4 camere cu Doppler color).</div> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <div> V E Z I  DESEN</div> <bR> <bR> <bR> <div> <I>Listã abrevieri în text:</I></div> <bR> <div> AD/RA = atriul drept</div> <div> AML = valva mitralã anterioarã</div> <div> AS/LA = atriul stâng</div> <div> CMHO = cardiomiopatie hipertroficã obstructivã</div> <div> DSA = defect septal interatrial</div> <div> DSV/VSD = defect septal interventricular</div> <div> LV/VS = ventriculul stâng</div> <div> PCA = persistenþã de canal arterial</div> <div> PML = valva mitralã posterioarã</div> <div> PVM = prolaps de valvã mitralã</div> <div> RAA = reumatism articular acut</div> <div> REG = regurgitare</div> <div> RV/VD = ventriculul drept</div> <div> SVC = vena cavã superioarã</div> <div> TMV = transpoziþie de mari vase</div> <div> TV/VT = valva tricuspidã</div> <div> VEG = vegetaþie</div> <div> VM = valva mitralã</div> <bR> <bR> <bR> <div> <I>     Bibliografie:</I></div> <div> Dajani A, Taubert K, Wilson W, Bolger A, Ferrieri P, Gewitz M, et al. - Prevention of bacterial endocarditis: Recommendations by the American Heart Association, JAMA, 1997; 277: 1794 - 1801.</div> <div> Di Filippo S, Sassolas F, Bozio A - La prevention de l'endocardite infectieuse chez l'enfant. Situation et protocoles actuels, <I>Arch Pediatr,</I> 1998; 5:785-792.</div> <div> Georges P, Halsey N A, Marcuse E K, Pickerind L K, et al. <I>- Red Book 1994 - Report of the Committee on Infectious Diseases, </I>American Academy of Pediatrics, 525-533.</div> <bR> </td> </tr></table></body>