logo_black.gif (2696 bytes)

HOMEPAGE

Science Fiction
Webdesign
Tutoriale diverse
Resurse
Sponsorilor
Curriculum Vitae
Oferta Internet
Comenzi
Feedback Form
Schimb de link-uri
Cautare locala
Harta
Lista de discutii

Hit Counter

În atenția eventualilor sponsori

După cum cu siguranță știți, am mai spus-o undeva în paginile acestui site, Internetul este în România un lux pe care puțini și-l pot permite fără mustrări de consțiință. Eu îmi reamintesc, cu o oarecare strîngere de inimă, că în prima lună cînd am luat Internet ("Conserva cu Internet" de la DNT Iași) am plătit RomTelecomului 500.000 lei pentru timpul petrecut online. Pe lîngă această sumă se mai pun și cele cîteva conserve. Toate acestea în timp ce salariul meu se ridică la 470.000 lei. M-am lecuit de petrecut ore în șir pe Internet, conștient însă de faptul că acolo sînt documentații de care am nevoie și o serie uriașă de oportunități.

Cu toții vrem să învățăm, mai ales atunci cînd sîntem mînați de pasiune. Și ce pasiune mistuitoare a devenit Internetul... Dacă ne-am putea satisface această dorință de a naviga, de a învăța, de a stabili contacte, am fi probabil cu o treaptă mai sus pe scara fericirii pe care toți tindem s-o atingem. Și fiindcă veni vorba de pasiune... Ipotetic vorbind, sînteți manager la o firmă și sînteți în postura de a face angajări, pe cine anume ați angaja? Pe niște oameni care au diplome de analist programator, cursuri sau facultatea de birotică sau ați angaja pe cineva care nu are studii oficiale dar care este mînat de pasiune în ceea ce face? Am vazut foarte multi tipi și tipe care fluturau tot felul de diplome în calculatoare dar nici măcar Word nu au habar. Pun întrebarea de mai sus deoarece remarc în România acest paradox: managerii preferă diploma de studiu, care de cele mai multe ori nu confirmă decât neștiința, în detrimentul celor care nu posedă acele fițuici dar se pricep.

Vrem să muncim și încă nu așa, superficial, ci cu dăruire, mînați de pasiune. Nu reușim însă deoarece nepotismul și pilele funcționează extraordinar în România postdecembristă. Nu contează experiența, deși o afișezi în mod evident. Nu se angajează pe merit. Pentru ocuparea unui post este necesar sau să cunoști personal pe șef sau măcar s-o fi satisfăcut pe fiică-să, altfel nu te angajează nici săi demonstrezi că poți costrui o navă spațială numai din capace de bere.

Probabil că sînt mulți ca mine, care își dau interesul, se zbat ca să învețe cît mai mult și să rămînă la curent cu tot ce se întîmplă în acest vast domeniu cum este Internetul dar, există evident un dar, nu au posibilități financiare și materiale. Din nefericire...

Vreau să fiu bine înțeles: nu cer nimic de pomană. Dacă doriți să mă sponsorizați sau să mă angajați, vă rog să nu vă sfiiți deoarece colaborarea noastră va fi reciproc avantajoasă.

pentru contact folosiți formularul de feedback sau cererea de angajare.

 


Website creat și întreținut de
Ștefan Isarie (c) 1998 - 1999
Dacă doriți să mă contactați, folosiți formularul de feedback