Proscrisul

Motto:
“Orice soldat poarta in ranita bastonul
de maresal. Acesta trebuie impozitat!”
           Traerian Ducipal Scremes

Coada din fata WC-ului public se intindea pe mai bine de treizeci de metri. Lume agitata, barbati incovoindu-se de presiune si femei batand nervos din picioare laolalta, o larma seaca, scrasnet de falci si fete incruntate se aliniau intr-o ordine relativa si zgomotoasa.

Intr-o parte, impinsi si umiliti, cu chipul brazdat de o durere de nedescris cauzata de starea vezicii, stateau cei care nu platisera taxa Scremes pe urinat. Competentii agenti ai Ministerului Taxelor ii descoperisera si le atasara un dispozitiv (un fel de clema-menghina, la barbati) care impiedica orice gest de subminare a autoritatii statului. Clema putea fi indepartata doar dupa plata impozitelor si penalitatilor. Acesti nenorociti nu se puteau astepta decat la necazuri si mai mari, daca nu castigau la loz in plic.

Ajungem astfel la personajul nostru, Leucel Olita. Leucel era intr-o situatie disperata (a treia saptamana cu clema fixata pe uretra si fara un ban de buzunar) cand a castigat un miliard de la ARO-TV. Pentru un om decent, oarecare, al zilelor noastre, miliardul ar fi fost un fleac derizoriu, dar pentru un proscris ca Leucel, asta putea fi o sansa de a-si incepe viata pe noi coordonate.

Asa ca, avand miliardul in buzunar (doua bancnote de 100 milioane, caci miliardul era impozabil, iar statul isi luase partea ce firesc ii revine pentru multiplele servicii pe care le aduce poporului), Leucel pleca in fuga spre Minister. Caci, daca agenti gata sa puna cleme se gaseau peste tot, plata in sine a taxei nu se putea efectua decat in acele sacrosante locuri binecuvantate de o tablie cu “CASIERIE”.

(Paranteza vesela: este cunoscut cazul lui Morcovel Sustariu, agent fiscal special insarcinat cu fixarea clemelor, care, deoarece a baut banii de impozit si nu l-a platit la timp, si-a montat singur clema pe care a purtat-o cu bravura pana la avans. Sustariu a fost decorat cu “Insigna Scremes” clasa a III-a.)

Intrand vijelios in cladirea Ministerului, Leucel se opri in fata casieriei si scoase banii sa plateasca. Casierita il privi cu mirare si scoase un calculator.

“Sa vedem: 20 milioane lei taxa, plus penalitati 10 milioane pe zi, plus 10% taxa pe plata impozitului, plus 23.4% spaga oficiala de formular, face... exact 199 milioane lei.”

Leucel scoase cele doua bancnote si plati. “Poftim un milion rest. Felicitarile mele, sunteti din nou un Om intre Oameni!”

Cu fata congestionata de fericire si durere in acelasi timp, Leucel porni spre usa pe care scria: “Indepartare clema. Taxa: 10 milioane”. Citind textul, omul cazu jos si muri. In cadere, mai apuca sa spuna:

“Mor cu toate impozitele platite la zi. Fac pe mine, dar sunt mandru!” Dar, pentru ca nu avusese bani pentru a plati si taxa pentru deces sub 50 de ani, fu trecut post-mortem pe lista datornicilor. Vai de familia lui!